Şcoala din Nou Român

Şcoala din Nou Român

Şcoala ungurescă, construită în 1896, din piatră, era renumită în zonă şi avea drept scop maghiarizarea românilor din regiune. Pe lîngă şcoală s-a deschis şi o grădiniţă pentru a atrage odraslele tinere. Învăţătorii de aici erau de origine ungurească. Amintesc conform Arhivei Şcolii pe Barbos Terer şi Szoke Gergely.

Înainte de 1918, în “Nou Român” erau doua şcoli: una de stat cu predare în limba maghiară şi una confesională greco-catolică ridicată cu contribuţia sătenilor. Învăţătorul era plătit de obştea sătească, prin curatorul bisericesc. Învăţătorii care au predat în acestă perioadă au fost: Ioan Aron, I.Pampu, Mateiu Luca, Valeriu Negruţiu, Ioan Radu  Bunea, Ioan Balu, Nistor Anghel, Aurel Negruţiu, Toader Ioan, Toader Stanbeca,Gheorghe Cosma, Iosif Streja,Atanasiu Visalom.

După 1918, statul român a luat în săpânire şcoala ungurească, iar şcoala confesională nu a mai putut funcţiona. A fost desemnat atunci un învăţător român, Gheorghe Munteanu, iar grădiniţa nu a mai funcţionat.  Iată cum era completat un catalog în anul 1920-1921 la clasa I, după cum reiese din Arhiva Şcolii : se trecea numele şi prenumele elevului, data naşterii, confesiunea, naţionalitatea şi al cui fiu sau fiică era. Apoi se făcea clasificaţia la Crăciun şi la Paşti, acordându-se note, respective calificative la “finea anului şcolar”. Era notată purtarea morală, diligenţa, religia, limba română ( exerciţii intuitive, cetirea,exerciţii de memorare şi liberă reproducere), aritmetica şi geometria, caligrafia, desemnul, cântul, exerciţii corporale şi militare, iar la final se acorda nota generală şi calificativul general, urmat de absenţe motivate şi nemotivate.

Lui Gheorghe Munteanu i-au urmat dăscăliţele Lucreţia Fărcăşiu, Elisabeta Bucur, Vasilica Gheroiu,Letiţia Huiu. Despre comuna Nou Român se spunea că aparţinea de plasa Arpaşu de Jos, jud. Făgăraş.

În 1938-1939, elevii aveau “Partida elevilor” cu credite şi depuneri, adică elevii trebuiau să participe financiar cu o anumită sumă de bani (de la 5 la 50 lei) pentru susţinerea şcolii în funcţie de  posibilităţile  financiare ale familiilor din care proveneau.

În prezent funcţionează doar ca Grădiniţă, iar elevii de şcoală primară şi de gimnaziu vin în Arpaşu de Jos ca să frecventeze cursurile şcolare. Din 2005 odată cu achiziţionarea microbuzului, ca mijloc de transport şcolar, le este asigurată deplasarea la şcoală. Cu acestă ocazie se realizează mult mai uşor şi anumite activităţi extra şcolare susţinute de Şcoală, cu sprijinul Primăriei, la care participă elevii şcolii însoţiţi de profesorii coordonatori.

                                                            Stoian Stefania, "Biserica şi Şcoala din Arpaşu de Jos",
                                                   lucrare metodico ştiinţifică pentru acordarea gradului I, capitolul 4.