marți, 7 februarie 2017

Şcoala Gimnazială "Aurel Popa" Arpaşu de Sus


Şcoala Gimnazială "Aurel Popa" din Arpaşu de Sus
Ctitorul şcolilor Blajului, episcopul Petru Pavel Aron şi-a întins mâna ocrotitoare asupra satelor asftel că la venirea lui Atanasie Rednic acesta a găsit în 1765 nu mai puţin de 56 de şcoli unite, organizate după ordinele chibzuite ale episcopului Petru Pavel Aron.  După cum menţionează preotul prof. Nicolae Neaga în cartea sa Aurel Popa- omul şi opera şi Nicolae Albu în Istoria învăţământului românesc din Transilvania până la 1800 în Arpaşu de Sus se făcea şcoală din 1765. Atunci în protopopiatul Făgăraşului, obştea sătească, conştientă de importanţa educaţiei, a tocmit pe Samuilă Nanu ca dascăl.
Activitatea de predare-învăţare s-a desfăşurat în regim privat, în diferite case sau chiar în casa dascălului contra a 1 dutca pe an şi doua ouă pe săptămână. Accentul nu se punea pe scriere, ci pe recunoaşterea literelor şi a cititului din cărţile bisericeşti. Alţi învăţători sunt: Ioan Dobrilă, Avel Popovici, Avisalom Nan, Nicolae Popa şi Vasile Dobrilă, care se semnează pe două cărţi, dintre care una religioasă Epistolie a Domnului nostru Isus Cristos, scrisă chiar de el în 1846.
Prima clădire şcolară datează din 1842 şi a fost ridicată în curtea Bisericii. O şcoală din lemn, cu două încăperi şi pridvor, acoperită cu ţiglă e ridicată  în 1859 de către primarul Ioan Dăteş, cunoscător al limbii latine. Ca învăţători au predat la şcoală ulterior Gheorghe Dobrilă (menţionat ca fiind un dascăl capabil în cuprinsul Diecezei ortodoxe din Ardeal în ordinal guvernial din 29 ianuarie 1858 la Cercul II al Făgăraşului), Ştefan Dobrilă, Gheorghe Cantor Dobrilă, Ioan Popa, Doroteiu Roman, Ioan Vodă,Dumitru Roman, Mateiu Folea, Ioan Bica, Ioan Bărbat, Dumitru Solomon, Andreian Udrişte, Ioan Puşcariu, Adam Tutor. Dintre aceştia Mateiu Folea a absolvit Învăţământ Teologic şi Școala Normală “Andrei Şaguna” la Sibiu.
Învăţătorul Gheorghe Smădu nu reuşea să asigure învăţătură pentru cei  240 copii ai şcolii. În timpul unei vizite făcute de Badea Cârţan, Smădu i-a spus acestuia că îi poate învăţa doar pe jumătate din elevi istoria lui Traian de dimineaţă, iar pe cealaltă jumătate de după masă. Gheorghe Cârţan i-a scris Mitropolitului Meţianu, înştiinţându-l de această situaţie.  În Arhiva şcolii există un protocol de clasificaţiuni şi absenţii pentru clasele I, II, III, IV, a Şcoalei elementare greco orientale române din Felseo Arpas pe anul 1905/ 1906, în care erau înscrişi 76 de elevi la înv. Smădu în timp ce director era Popa. În 1907-1908 locuitorii din Arpaşu de Sus se vor bucura de prezenţa celor doi dascăli, într-un edificiu şcolar cu două săli de clasă mari, mobilate corespunzător. În 1910 se va adăuga şi a treia sală de clasă, fiind astfel necesar ca să predea trei dascăli. Oficialităţile maghiare au pus sub cercetare pe învăţătorul Gheorghe Smădu, visător de “Românie mare” şi i-au tăiat salariul, iar după Primul Război Mondial , şcoala a rămas doar cu dascălul Adam Tutor ,care a scăpat de armată . Învăţătorul  Gheorghe Smădu a făcut închisoare la Sibiu, Braşov şi Cluj timp de nouă luni, după care a înfiinţat o cooperativă şcolară şi a pus bazele fondului pentru ridicarea monumentului eroilor.Au urmat apoi dascălii Isaicu Popa, Victor Folea, Ioan Calefariu, Silvia Popa.
În 1925 se va construi şi a patra sală de clasă, iar învăţământul de aici ia un avânt deosebit. Director de şcoală era Adam Tutor în 1930, cu un salariu de 8804 lei şi alţi trei învăţători erau încadraţi pe un salariu de 3245 lei: Octavian Smădu, Maria Bucurenciu şi Ioan Avram. Învăţătorul Octavian Smădu a fost recompensat prin ordin de la Minister pentru lucru manual. Lui i-a urmat apoi învăţătoarea Virginia Folea.
Între 1940-1950 şi au desfăşurat activitatea următorii dascăli: I. Cismaşiu, M.Dobrin, Oct. Dateşiu, I. Vizante, Adriana Ratz, M.Budac,M şi Alex Cristian, G. Bogdan, Aurelia Lim. La Aurelia Lim în clasa de 22 de elevi, 6 au rămas repetenţi pentru că nu frecventau orele de curs. În catalogul de analfabeţi din 1946 se explica situaţia precară a unor elevi care nu veneau la şcoală fie pentru că nu aveau îmbrăcăminte sau lucrau ca servitori fie că aşteptau sau aveau copii mici de crescut. De exemplu în catalogul clasei a V a din 1948-1949 al Şcolii elementare mixte nr.1 din Comuna Arpaşu de Sus, jud. Făgăraş era consemnat pe prima pagină: numărul elevilor înscrişi 13 (7 băieţi şi 6 fete), toţi de naţionalitate română, iar referitor la ocupaţiile părinţilor menţionate în catalog erau:  agricultori  săraci şi mijlocaşi sau meseriaşi (a se vedea anexa 1). La 10 elevi era notat că trăiesc ambii părinţi, iar la 3 elevi că sunt în familie monoparentală, din cauza decesului tatălui (1 elev), respectiv a mamei (2 elevi). Deci se observă o preocupare pentru cunoaşterea mediului social din care provin elevii  şi încercarea de a veni în sprijinul neştiutorilor de carte. De aceea în 1949/1950 se derulau în şcoală cursuri de alfabetizare. În 1956/1957 la înv. A. Cristian erau înscrişi în clasa I 32 elevi, dar doar 25 au promovat. Catalogul era scris pe disciplinele de studii astfel: lb.română (pp. 1-17), aritmetica (pp. 18-29), ed.fizică (pp. 30-33), caligrafie (pp. 34-35), desen (pp. 36-37), muzica (pp. 38-39), lucru manual (pp. 40-41).
Între 1960/1970 îşi desfăşurau activitatea în şcoală următorii dascăli în învăţământul primar: Stancu Zoe, Solomon Ilie, Octavian Dateşiu, Grovu Mircea, Bucurenciu Silvia, Ieronim Cânduleţ, Rotărescu Florica, Gridan Aurora, Budac Maria, Olteanu Domnica, Muntean Ana Toader, Cînduleţ Olimpia, Vasu Viginia, Dobrin Maria, Tincă Georgeta, iar în ciclul gimnazial: Nan Ioan (lb. rusă), Stănuleţ Valer, Iliaş Lucia (lb. română, istorie şi constituţie), Gliga Aurelia, Gabor Eugenia (matematică şi fizică), Nan Elena (chimie, ştiinţe, agricultură, geografie şi desen), Vizante Ioan (muzică şi ed. fizică), Grovu Mircea , etc.
Implicarea activă a dascălilor în ridicarea prestigiului şcolii a dus şi la propuneri de premiere către secţia de învăţământ a raionului Făgăraş a următorilor dascăli: Bratu Victoria, Binda Vasile, Nan Elena, Grovu Marioara în consiliul adunat în 1968 şi la care au mai fost prezenţi Vizante Ioan ca director, Olteanu Domnica, Budac Maria, Bucurenciu Silvia, Cismaş Aurelia, Nan Ion, Tincă Georgeta. În acest sens s-a dat Darea de seamă a activităţii desfăşurate. Este prezentată activitatea pe care aceştia au desfăşurat o în cadrul şcolii şi anume studiul curricumului, realizarea planificărilor, aplicarea eficientă a metodelor şi tehnicilor de predare, confecţionarea materialului didactic, activităţile extra şcolare cu vizite, drumeţii, excursii, participare la diferite concursuri şi activităţi, etc. În acel an se preciza că din 167 de elevi înscrişi au rămas doar 163, 2 elevi fiind decedaţi, 2 transferaţi. 150 de elevi au promovat, 3 au rămas corigenţi, 8 neşcolarizaţi. Dascăllii au luat măsuri şi au făcut vizite la domiciliul elevilor cu rezultate slabe şi ale căror părinţi lipseau de la şedinţe.
S-a făcut şi devizul  pentru amenajarea şcolii elementare din satul Arpaşul de Sus, comuna Arpaşu de Jos, la intersecţia străzii Boieri cu strada Principală, prin schimbarea destinaţiei spaţiului folosit ca grajd al C.A.P- ului. Valoarea estimată era de 115000 lei.
În următoarea decadă au predat în şcoală următorii dascăli: ca învăţători David Maria, Savu Eugen, Gliga Maria, Popa Maria, Grovu Mircea, Nonu Maria, Micu Maria, Dobrilă Olivia, Stoica Elena, iar ca profesori Bot Maria Magdalena , Militaru Ana, Cucu Ana (lb.română), Nan Ioan , Dobrin Maria, Boeriu Maria (lb.franceză), Nan Elena, Bogdan Livia (istorie, geografie), Luca Ioan, Hampu Maria (matematică), Cucu Eufrosina Angela (chimie, agricultură, biologie, ecologie, cor), Dobrin Maria (muzică, ed.fizică), Boeriu Maria (lb.română, lb.franceză), Morariu Ioan (istorie, geografie, muzică, gospodărie, ed.cetăţenească), Hampu Maria (matematică, fizică), Dobrea Silvia (fizică, chimie, ed.fizică), Grovu Marilena (fizică, chimie, ed.fizică). Se aduna ansamblu coral şi sportiv, se desfăşurau activităţi gospodăreşti, iar la cursurile de fără frecvenţă erau înscrişi 35 de elevi în 1976/1977.

Din 1980 erau în şcoală învăţătoarele Vizante Maria, Dobrilă Olivia, iar la gimnaziu Cucu Ana (lb.română), Boeriu Maria (lb.franceză), Orzea Ioan (istorie, ed.cetăţenească, geografie, muzică), Hampu Maria (matematică), Dobrea Silvia (fizică, chimie), Cucu Angela (biologie, desen, agricultură), Câlţea Ioan (ed.fizică).

                                                            Stoian Stefania, "Biserica şi Şcoala din Arpaşu de Jos",
                                                   lucrare metodico ştiinţifică pentru acordarea gradului I, capitolul 4.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu